Peter Tamaș Nagy, comuna Acățari, județul Mureș
Domnul Peter Tamaș Nagy este acum fermier şi creşte peste 600 de vaci de carne din rasele Red Angus şi Black Angus, în comuna Acăţari, judeţul Mureş.
Prima din cele două ferme pe care le administrează a început activitatea acum aproape opt ani cu un nucleu de 12 vaci Red Angus, a crescut apoi la 20 capete, pentru ca în prezent să ajungă la un efectiv de 160 vaci matcă. Majoritatea animalelor care s-au utilizat până acum a provenit din Austria, Germania şi Danemarca, iar taurii şi materialul seminal au fost aduși din Australia şi SUA. Ferma de Red Angus dispune de o locaţie de iarnă în Acăţari şi de o tabără de vară la munte, în localitatea Fântânele. Vacile pleacă în tabăra de vară imediat după ce au fost montate șigestaţia a fost verificată. Domnul Peter Tamaș Nagy este medic veterinar. Ferma dispune şi de stand de contenţie propriu şi de cântar, pentru o evidenţă bună a ameliorării.
Cea de-a doua fermă are doar trei ani şi este populată cu vaci din rasa Black Angus. Numără 120 de vaci matcă, toate cu origini scoţiene. Locaţia acesteia este tot într-o zonă montană, aproape de Sovata, în localitatea Măgherani. Acolo, domnul Nagy are concesionate păşuni, pe când la Acăţari baza este terenul agricol cultivat cu lucernă, pe circa 70 ha din cele aproape 100 ha pe care le lucrează. În rest, cultivă porumb siloz (domnul Nagy a devenit campion în producţia la această cultură). Cele mai multe terenuri sunt în proprietatea familiei. Fiecare fermă are patru tauri din patru linii genetice diferite, pentru evitarea consangvinizării.
Organizarea grupelor de montă, concentrarea fătărilor şi grija pentru furajare sunt preocupări care aduc reuşita. „La noi totul este într-o bună rânduială şi asta face ca rasa să se bucure de casă bună şi de masă pe săturate. Grija noastră este îndreptată spre cantitatea împlinită de calitate, ceea ce ne aduce un preţ bun. Aranjăm fătările pentru a putea vinde în trei tranșe compacte, cu tăurașifinisați ca la... strung”, arată Peter Tamaș Nagy. Decembrie, ianuarie şi februarie sunt lunile în care vacile fată.
Furajarea pe timp de iarnă se face cu o remorcă tehnologică de 18 mc, una retehnologizată de fermier. Reţetele de furajare ţin cont de vârsta, sexul şi momentul în care se află animalele (gestaţie, lactaţie etc.), evitându-se astfel diferitele probleme (acidoza sau lactaţiile prea abundente). Cât priveşte curăţenia, aceasta se face zilnic, iar din două în două zile stratul de paie este reînnoit! Iar spaţiul dintre cele două adăposturi principale este pavat.
Peter Tamaș Nagy a dus mai departe stindardul de agricultori cu carte din familia sa. Acum deja observă că primii doi fii ai săi sunt atraşi de animale, dar şi de utilajele din fermă.
Din spusele lui Peter Tamaș Nagy, peste 20 de fermieri mici şi mijlocii au crescut în jurul fermei sale şi acum se vor uni într-o cooperativă integrată, astfel încât să poată acoperi cerinţele pieţei cu marfă de calitate, în cantitate rezonabilă. Chiar a plusat, prognozând că în viitorul PAC, pentru ca vaca de carne să fie un motor al agriculturii româneşti, se vor acorda altfel de subvenţii în locul SCZ-ului actual, care şi-a atins maturitatea. Peter Tamaș Nagy vede un sprijin financiar acordat strict pe calitatea carcasei produse în ţară. Astfel investiţiile în abatoare moderne din bani europeni vor deveni în sfârşit viabile, iar exportul de cereale se va limita prin folosirea acestora în finisarea carcaselor.
În ambele ferme se asigură o gestionare exemplară a gunoiului de grajd, fiind respectate toate normele legale (platformă de gunoi, bazin pentru fracția lichidă, mașină de împrăștiat gunoiul, vidanjă etc.).
