Dan Gherasim, comuna Grănicești, județul Suceava

Domnul Dan Gherasim are 36 de ani și este fermier într-o o zonă specifică pentru cultura cartofului: satul Grănicești, județul Suceava. A început activitatea în domeniul agricol în anul 2014, atunci când tatăl său s-a îmbolnăvit și nu s-a mai putut ocupa de fermă. Inițial a desfășurat activitatea agricolă în paralel cu cea pe care o realiza până în acel moment, transportul de mărfuri. Pe parcursul a doi ani a pendulat între activitatea agricolă și cea de transport, pentru ca în 2016 să închidă firma de transport și să se dedice cu totul activității agricole.

Motivația de a reuși, susținută de dorința de a duce mai departe tradiția moștenită din familie, se reflectă în cifrele afacerii sale.Dacă atunci când a preluat exploatația de la tatăl său avea 20 ha cultivate și deținea 20 oi, 2 porci și 2 vaci, în prezent suprafața cultivată a crescut la peste 60 ha și deține 300 oi, 6 porci și 5 vaci.

 Sunt sigur că nu a fost ușor să renunți la activitatea cu care erai obișnuit și să începi o activitate complet nouă. Ce dificultăți ai întâmpinat ca fermier?

”Nu a fost o activitate complet nouă, deoarece încă de mic am fost implicat în activitățile agricole, dar câțiva ani înainte de a face această schimbare nu am mai avut timp să îi ajut pe ai mei la câmp. Cel mai greu a fost să mă obișnuiesc cu programul și să asigur lichiditățile necesare.

În anul 2017 am mărit efectivul de ovine și am căutat să achiziționez berbeci cu origine cunoscută, în dorința de a dezvolta linia delapte. M-am înscris în programul de Control Oficial al Producţiei de lapte la ovine și pe baza subvenției primite am reușit să rezolv o parte din problemele pe care cred că le au toți micii agricultori: lipsa capitalului pentru achiziția utilajelor atât de necesare.”

Care a fost motivația care a stat la baza deciziei de a respecta normele de eco-condiționalitate?

”Participând la diverse întâlniri de informare cu privire la cadrul legislativ și modalități de optimizare a activității fermei, am înțeles că respectarea condițiilor de eco-condiționalitate este o cerință obligatorie pentru obținerea subvențiilor.”

Poți să-mi spui dacă există bucurii generate de administrarea fermei?

”Sigur că da, în afara faptului că poți să-ți desfășori activitatea în aer liber, cel mai important lucru care-mi vine în minte este faptul că nu există stres sau presiune precum cea pe care o resimțeam atunci când eram implicat în activitatea de transport. Aici depinzi doar de natură, nu de controale, diagrame sau altele.

Și de ce să nu recunoaștem, este vorba de mândria de a duce mai departe tradiția strămoșească. În satul nostru populația s-a dus către o medie de vârstă destul de avansată, nu mai există dorința de a face agricultură, iar tinerii pleacă la oraș sau în alte țări. Eu cred că este momentul să dăm semnalul.”

Și dacă tot este vorba despre un exemplu de bună practică, ce recomandări ai avea pentru alți fermieri privind adaptarea la normele de eco-condiționalitate?

”Cum activitatea agricolă devine din ce în ce mai complexă și aici mă refer la documentele pe care trebuie să le întocmească fermierul, sfatul meu este să se informeze cât mai bine. Pentru a reuși, trebuie să știi ce pași trebuie să urmezi în scopul de a deveni mai eficient. Consider foarte importantă înscrierea într-o formă asociativă care să faciliteze relația cu instituțiile statului și care să ofere sprijin într-un mod pertinent pentru respectarea cerințelor impuse și evitarea sancțiunilor.Majoritatea plăților APIA sunt condiționate de respectarea unor norme de protecția mediului și bunăstarea animalelor. Ce vreau să evidențiez este că atunci când așteptăm să primim ceva întotdeauna săne așteptăm că trebuie să oferim altceva. Simplu, nu!? Toți cei care dorim să primim subvenții trebuie să respectăm obligațiile asumate în materie de eco-condiționalitate și nu numai.”

Deoarece mulți fermieri întâmpină dificultăți în conformarea cu legislația privind eco-condiționalitatea, vin cu rugămintea să prezinți ce soluții ai identificat tu în ceea ce privește depozitarea și utilizarea îngrășămintelor organice.

”Atunci când am ales amplasamentul platformei am avut în vedere mai mulți factori, printre care cei mai importanți au fost suprafața necesară, asigurarea unui acces facil pentru transport și, poate cel mai important, evitarea situațiilor care pot genera neplăceri vecinilor.

În ceea ce privește depozitarea gunoiului de grajd, am optat pentru realizarea unei platforme  impermeabile din folie de polietilenă cu densitate mare, peste care am împrăștiat paie și rumeguș. Pentru a oferi o protecţie mai bună în vederea reducerii riscului de infiltrații am îngrădit-o cu scânduri din lemn, în acest mod nefiind nevoit să colectez separat purinul.

Gunoiul de grajd rezultat îl utilizez ca îngrăşământ, încercând pe cât posibil să-l încorporez în sol o dată cu realizarea arăturii de toamnă. Acum doi ani am reușit să-mi achiziționez și o mașină de împrăștiat gunoi, pentru a-mi ușura munca și pentru a nu mai fi nevoit să împrumut de la vecini.”

Pentru a-ți ușura munca am văzut că ai realizat mai multe investiții în utilaje agricole și într-o stână nouă. Poți să ne faci o scurtă prezentare?

”Când am preluat ferma aveam un tractor românesc U650 și câteva utilaje foarte uzate. Pentru a crește suprafața pe care o lucrez am simțit nevoia achiziției unui tractor de putere mare și a unor utilaje moderne. Pentru a-mi ușura munca am optat pentru un tractor echipat cu încărcător frontal, cu ajutorul căruia reușesc să nu mai depind într-o măsură atât de mare de angajații pe care și așa cu greu îi găsim. Așa cum am mai spus, am achiziționat și o mașină de împrăștiat gunoi. Am tot încercat să achiziționez acele utilaje care-mi ofereau posibilitatea de a realiza lucrările fără a depinde de cineva.

Prima investiție făcută pentru dezvoltarea grajdului și a stânii a fost în platformele de gunoi. Poate nu o să mă credeți, dar așa a fost, din dorința de a obține un îngrășământ de calitate superioară la costuri minime. Apoi am refăcut clădirea în care preparăm cașul și urdim, urmărind să obțin un flux care să-mi permită o minimizare a efortului cu întreținerea și curățenia.

Analizând clienții, am înțeles că aceștia doresc de la noi produse de foarte bună calitate, obținute în urma unei activități sustenabile, prietenoase cu mediul înconjurător. În timp am reușit să creez o legătură cu beneficiarii muncii mele, cumpărătorii fiind interesați și de povestea din spatele alimentelor care ajung pe masa lor.”