Ministerul Apelor și Pădurilor
Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienți

Pentru informații privind aplicarea Codului de Bune Practici Agricole pentru Protecția Apelor Împotriva Poluării cu Nitrați din Surse Agricole, ne puteți contacta la Call Center - tel. 0371.503.525 (apelabil cu tarif normal din orice rețea fixă sau mobilă din România), de luni până vineri, între orele 9:00 și 17:00, sau ne puteți trimite un email la adresa helpdesk@apanoastra.ro.

Pentru propuneri sau sesizări legate de derularea instruirilor și a activității Helpdesk vă rugăm să ne scrieți la adresa de email nitrati@mmediu.ro.

Întrebări frecvente și răspunsuri

1. Ce înseamnă depozitarea conformă a gunoiului de grajd?

Depozitarea pe o platformă individuală impermeabilă SAU depozitarea pe o platformă comunală de gestionare a gunoiului de grajd.

Platforma individuală trebuie să permită preluarea integrală a gunoiului generat de animalele din fermă pe o perioadă egală cu perioada de interdicție pentru împrăștierea îngrășămintelor, la care se adaugă o lună (de siguranță), respectiv de minimum 145 zile în zona de câmpie, 160 zile în zona de deal și 170 zile în zona de munte. De asemenea, trebuie să se asigure și colectarea fracției lichide (a dejecțiilor lichide și a apei din precipitații ce spală depozitul de gunoi de grajd).

2. Pot depozita sacii cu îngrășământ pe bază de azot în curte, acoperiți cu o folie impermeabilă, sau este necesară depozitarea acestora într-un spațiu închis (hală)?

Depozitarea îngrăsămintelor chimice se face doar în spații închise. Depozitarea în spații deschise ar conduce la creșterea dimensiunii granulelor ce urmează a fi împrăstiate (sub cerul liber se răcesc mai repede și atrag umezeala din aer, fapt ce determină lipierea granulelor între ele, conducând ulterior la o împrăștiere care favorizează pierderi de nutrienți). Astfel:

· Păstrarea îngrăşămintelor chimice se face în depozite uscate, bine aerisite, la temperaturi scăzute, aşezate pe pardoseală impermeabilă.

· Depozitele de păstrare trebuie să fie construite din materiale neinflamabile, durabile, de preferinţă cărămidă, acoperite cu ţiglă, tablă, situate la o distanţă de 30-40 m faţă de alte clădiri şi cât mai departe de orice surse de apă.

· Grosimea stratului de îngrăşământ va fi de cel mult 2 m. Sacii se vor depozita culcaţi, pentru a evita spargerea lor. În niciun caz nu se va proceda la depozitarea, chiar temporară, sub cerul liber sau sub şoproane, existând pericolul cert de poluare a apei şi a solului.

Respectarea acestor reguli scade considerabil riscul poluării apelor cu nitrați.

3. Cu bălegarul obținut de la o vacă, cât teren (ha) cultivat cu legume se poate fertiliza?

Cu bălegarul obținut de la o vacă se poate fertiliza o suprafață de aproximativ 0,6 ha teren cultivat cu legume.

4. Care este numărul maxim de vaci pe care le pot crește fără a fi necesară autorizația de mediu?

Autorizația de mediu este necesară pentru creșterea bovinelor de lapte, pentru o fermă cu un număr egal sau mai mare cu 100 de capete.

5. Ce fac cu lichidul din butoi/bazin de colectare dacă acesta se umple și ne aflăm în perioada de interdicție?

În situația în care vasul de colectare a fracției lichide se umple și ne aflăm în perioada de interdicție, lichidul este scos și folosit pentru a umezi gunoiul aflat pe platformă. Pentru a evita ca această situație să se repete în anul următor, se va mări capacitatea bazinului de colectare.

6. Cum mă pot ajuta analizele de sol la creșterea producției, dacă eu folosesc oricum cantitatea maximă admisă de îngrășământ?

Îngrășămintele  folosite în doze maxime nu conduc la sporuri mai mari de producție. Fiecare plantă are o cerință mai mare sau mai mică față de o anumită substanță. Analizele de sol nu numai că duc la sporuri de producție, dar determină și scăderea costurilor de producție. În urma analizei agrochimice vom știm exact ce avem în sol ca „bază de plecare” și în funcție de producția scontată se aplică tipul și cantitatea de îngrășăminte necesare.

7. Care ar fi costurile minime de construire a unei platforme individuale, în funcție de numărul de animale din gospodărie?

Spaţiile de depozitare şi compostare pot fi construite din materiale diverse, atât timp cât toate sistemele garantează protejarea solului, a apei subterane şi a apei de suprafaţă împotriva infiltraţiilor nutrienţilor şi împotriva scurgerilor  de efluenţi.

Posibilele materiale sunt lemnul, foliile din polietilenă sau membranele impermeabile. Varianta durabilă, care se și recomandă pentru posesorii mai mari de animale, este însă betonul.

Costul minim estimat (atât timp cât sistemul este construit din materiale care garantează îndeplinirea condiţiilor de mai sus) ar putea fi de aproximat 30 lei/ metru cub de gunoi de grajd depozitat.

8. Sunt crescător de ovine, animalele ȋn perioada de stabulatie sunt pe aşternut permanent, iar la sfȃrşitul perioadei de stabulaţie gunoiul este ȋmprăştiat pe cȃmp. Ȋn aceasta situaţie este necesar să dețin platformă de gunoi?

Da, este necesar să dețineți platformă de gunoi. Nu există derogare de la obligația de deținere a unei platforme de depozitare pentru crescătorii de ovine. Dejecțiile ținute în fermă nu beneficiază de condițiile necesare unei compostări adecvate. Atenție și la faptul că împrăștierea gunoiului de grajd se face după încetarea perioadei de interdicție (15 martie), care nu întodeauna coincide cu momentul ieșirii din stabulație.

9. Dacă achiziționez îngrășământ de la o fermă de animale înainte de împrăștierea lui pe terenul arabil, este necesar să dețin platformă/spațiu de depozitare pentru a fi conform cu cerințele APIA, în cazul în care nu dețin animale?

Nu este necesar să dețineți platformă de depozitare a gunoiului de grajd atât timp cât acesta nu este depozitat. Împrăștiați gunoiul de grajd direct pe teren în afara perioadei de interdicție și îl încorporați în sol în maxim 24 ore.

10. De ce nu se permite ȋmprăştierea gunoiului de grajd şi în perioada de interdicţie, cȃnd terenul nu este ȋnghețat, dar se poate intra pe teren fără a produce tasare?

Deoarece culturile sunt în perioada de repaus vegetativ, cerinţele faţă de nutrienţi sunt mult reduse și riscul de pierdere a azotului este foarte mare.

11. În ce situații trebuie să fie autorizate platformele din punct de vedere al APM?

Pentru fermele cu peste 100 UVM depozitarea şi procesarea gunoiului de grajd se face în conformitate cu cerinţele autorizațieide mediu eliberată pentru ferma respectivă. Pentru platformele care deservesc ferme intensive cu peste 50 capete de bovine /peste 1000 capete porcine/ peste 3000 pasări, distanţa faţă de locuinţe este de 500 m, în baza Ordinului ministrului sănătăţii nr. 119/2014 cu modificările și completările ulterioare pentru aprobarea Normelor de igiena şi sănătate publică privind mediul de viaţă al populaţiei.

12. La o tonă de gunoi proaspăt de grajd dus la platforma comunală, ce cantitate de compost rezultă?

Procentul pentru determinarea cantității de compost ce trebuie restituită (în cazul în care compostul urmează să fie restituit, trebuie definit procentul care se aplică la cantitatea de gunoi de grajd predată, pentru a determina cantitatea de compost de restituit) poate fi 75-80%, din cauza diferențelor de cantități cauzate de pierderile tehnologice și de procesul de compostare.

13. De ce să nu împrăștii gunoiul de grajd proaspăt pe terenul pentru fertilizare?

Prin împrăștierea gunoiului proaspăt există riscul ca terenul agricol să fie infestat cu germeni anaerobi sau microroganisme parazitare. De asemenea, acest procedeu favorizează răspândirea de buruieni, deoarece gunoiul proaspăt conține semințe care își pierd proprietățile germinative doar prin procesul de fermentare (când temperatura ajunge la peste 60 grade Celsius). Gunoiul de grajd proaspăt consumă azot și fosfor din sol în procesul de fermentare. În plus, cantitatea de substanță activă din gunoiul complet fermentat este dublă față de cantitatea de substanță activă din gunoiul proaspăt.

14. Care este cantitatea maximă de azot din îngrășăminte organice care se poate aplica într-un an pe hectar de teren agricol?

Cantitatea maximă de azot provenită din îngrăşămintele organice care poate fi aplicată pe terenul agricol nu poate, în orice situație, depăşi 170 kg/ha/an, însemnând 17 tone de gunoi de grajd complet compostat (mraniță).

Pentru a calcula cât azot se produce la nivel de fermă, se înmulțește numărul de animale deținute cu cantitatea de azot excretată pe an de către fiecare animal - în funcție de sistemul de creștere (valorile sunt ajustate prin luarea în considerare a pierderilor de azot rezultate ca urmare a emisiilor de amoniac).

Cantitățile de azot excretate pe specii de animale se găsesc aici:

https://apanoastra.ro/calculatoare/cantitatea-de-azot-produsa-in-ferma-raportata-la-suprafata-de-teren-agricol-utilizat.php

Valoarea rezultată se raportează la suprafața utilizată. Atenție: dacă animalul este deținut de gospodărie pe o perioadă mai scurtă de 1 an, se înmulțește valoarea zilnică de N excretată cu numărul de zile aferent.

 

15. Care este perioada de interdicție pentru aplicarea îngrășămintelor în zonele de câmpie, deal sau munte?

Noile perioade de interdicție a aplicării îngrășămintelor au fost stabilite pe baza ultimelor serii de date climatice disponibile, pentru un interval de 30 de ani, conform standardelor în meteorologie. S-au luat în calcul acele perioade în care temperaturile medii sunt mai mici de 5°C, și prin urmare, cerințele plantelor față de nutrienți sunt reduse și nu au nevoie de îngrășăminte. 

Pentru zona de câmpie, perioada de interdicție durează 115 zile, între 15 noiembrie și 10 martie.

Pentru zona de deal, perioada de interdicție durează 130 zile, între 10 noiembrie și 20 martie.

Pentru zona de munte, perioada de interdicție durează 140 zile, între 5 noiembrie și 25 martie.

16. Dacă nu solicit bani pentru animale, îmi trebuie platformă pentru gunoi de grajd?

Da! În cazul în care fermierul deține animale, obligația de a utiliza o platformă conformă este la nivel de fermă, chiar dacă solicitarea de plăți directe este doar pentru utilizarea terenului agricol.

17. Care este suprafața utilă la sol necesară în funcție de cantitatea de bălegar care trebuie depozitată?

În mod obișnuit trebuie să fie depozitate pe o grosime medie de 1,5 m, ceea ce înseamnă că pentru fiecare m³ de gunoi de grajd trebuie prevăzută o suprafață netă de 0,5 m².

18. Care este diferența dintre Codul de Bune Practici Agricole (Codul) și Programul de acțiune pentru protecția apelor împotriva poluării cu nitrați proveniți din surse agricole (Programul de acțiune)?

Codul cuprinde o serie de măsuri de bază, dar și explicații detaliate, precum și sfaturi și exemple care ar fi greu de urmat de către toți fermierii (de unde și caracterul voluntar), dar de care trebuie ținut cont în anumite situații, spre interesul fermierilor de a reduce pierderile de nutrienți și spre beneficiul naturii datorită reducerii poluării;

- Programul de acțiune preia doar măsurile de bază care se regăsesc în Cod și care sunt obligatorii pentru toți fermierii, aplicându-se la nivel național.

19. De ce trebuie să respectăm regulile de gestionare a gunoiului de grajd și de împrăștiere a fertilizanților chimici?

Gestionarea improprie a fertilizanților (naturali sau chimici) poate conduce la probleme grave de mediu (la eutrofizare – fenomen care afectează grav echilibrul ecosistemele acvatice) și de sănătate (la methemoglobinemie - o reducere a capacității sângelui de a transporta oxigenul, care se manifestă prin cianoza pielii, anxietatea și confuzie pe măsură ce boala se agravează. Pot apărea dificultăți de respirație, oboseală, amețeală, precum și pierderea cunoștinței. În forme mai grave ale bolii pot apărea disritmii, atacuri de apoplexie, stări comatoase, și chiar moartea bolnavului).

20. Apa poluată cu nitrați și nitriți devine potabilă prin fierbere?

Prin fierberea apei cantitatea de nitrați nu se diminuează, ci crește datorită evaporării apei.

21. Pot depozita gunoiul de grajd direct pe pamânt?

Nu! Gunoiul de grajd se depozitează pe o platformă individuală cu suprafață impermeabilă cu scopul de a evita scurgerile de fracții lichide în sol și apa freatică. Mai multe informații despre construirea platformelor individuale gasiți aici: 

http://www.apia.org.ro/files/pages_files/Ghid_platforme_individuale.pdf

Dacă cantitățile de gunoi de grajd sunt mici, se acceptă și depozitarea pe folii de plastic, cu condiția ca acestor folii să li se păstreze integritatea.

Dacă la nivel de comună există o platformă comunală, aveți nevoie de o platformă individuală mult mai mică, doar cu scopul de a stoca gunoiul de grajd între momentele de livrare. Platformele comunale sunt dotate cu echipamente cu care se poate asigura transportul, compostarea și împrăștierea gunoiului de grajd, vă invităm să contactați primărila locală pentru detalii!

22. Cum aflu dacă o platformă de gunoi de grajd comunală se află în apropierea fermei/gospodăriei?

Puteți apela la consultanții noștri de la HELP DESK telefon 0371.503.525  sau  puteți accesa link-ul: https://apanoastra.ro/platforme-de-gunoi-de-grajd

23. A fost publicat noul cod de bune practici agricole?

Noul Cod de bune practici agricole a fost publicat  în Monitorul Oficial în luna august 2021.

Îl puteți accesa/descărca aici: https://apanoastra.ro/codul-de-bune-practici-agricole-pentru-protectia-apelor-impotriva-poluarii-cu-nitrati-din-surse-agricole-text-integral

24. Codul de bune practici agricole are caracter obligatoriu?

Codul de Bune Practici Agricole nu mai este obligatoriu pentru fermieri. Acesta conține însă o serie de măsuri obligatorii, care au fost preluate într-un program de acțiune. Astfel, conformarea la Programul de Acțiune pentru pentru protecția apelor împotriva poluării cu nitrați din surse agricole rămâne obligatorie! Atenție însă: faptul că alinierea la noul CBPA a devenit voluntară și nu obligatorie, nu face acest document mai puțin important. Dimpotrivă, în Cod veți găsi detalii și exemple cu privire la eficientizarea utilizării azotului. Codul este util și pentru gospodării deoarece explică metodele prin care micii fermieri pot evita poluarea apelor din propriile fântâni și obține un compost de calitate din gunoiul de grajd disponibil.

25. Care sunt perioadele de interdicție pentru aplicarea îngrășămintelor?

Perioadele de interdicție pentru aplicarea îngrășămintelor s-au modificat!

Una dintre cele mai importante modificări pe care le aduce noul Program de Acțiune este modificarea notabilă a perioadelor de interdicție a aplicării de îngrășăminte. Pe lângă modificarea perioadei, au fost introduse și excepții.

Perioadele de interdicţie pentru aplicarea îngrăşămintelor organice și chimice, în funcţie de zona în care se încadrează unităţile administrativ-teritoriale (calendarul de interdicție)

 Calendar interdicție

 

Pe terenurile arabile care au culturi de toamnă sau pe care se înființează culturi extratimpurii pentru care data semănatului este în perioada de interdicţie, se pot aplica însă îngrășăminte chimice și în perioada de interdicție în limita a maxim 50 kg N substanţă activă/ha, în funcţie de dezvoltarea fiziologică a plantelor, cu respectarea condițiilor de aplicare.

Pentru culturile din sere şi solarii nu se aplică perioadele de interdicţie în condiţiile în care în interiorul acestora temperatura este mai mare de 5 grade C.

Încadrarea în una dintre cele trei zone se poate verifica aici: https://apanoastra.ro/calculatoare/identificare-perioada-si-durata-de-interdictie

26. Ce înălțime trebuie să aibă gunoiul de grajd depozitat?

Deși nu este o obligație, înălțimea recomandată este între 1 și 2 m, însă grămezile de gunoi de grajd se pot înălța și la 3 m, dacă ferma dispune de un utilaj (de exemplu, un încărcător frontal) cu ajutorul căruia să poată asigura această înălțime, iar ulterior să se poată răsturna/amesteca pe perioada de compostare, pentru a asigura aerarea necesară proceselor de mineralizare și de nitrificare. Avantajul unei grămezi mai înalte constă în reducerea suprafeței necesare de depozitare, reducerea pierderilor de amoniac (crescând în mod automat cantitatea de N conținută de gunoiul de grajd compostat), accelerarea procesului de compostare datorită creșterii temperaturii, precum și distrugerea eventualelor semințe de buruieni și viruși. Din acest motiv, se recomandă platforme cu pereți de sprijin care ajută formarea de grămezi mai înalte.

SURSĂ INFORMAȚII: CODUL DE BUNE PRACTICI AGRICOLE PENTRU PROTECȚIA APELOR ÎMPOTRIVA POLUĂRII CU NITRAȚI DIN SURSE AGRICOLE

Informațiile prezentate, opiniile formulate și argumentele folosite aici sunt doar cele ale experților din cadrul proiectului "Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienți".
Nu se poate considera, în niciun caz, că punctele de vedere exprimate reflectă opinia oficială a Ministerului Apelor și Pădurilor.

Pentru a vă asigura o experiență de navigare plăcută și personalizată, folosim, împreună cu partenerii noștri, tehnologii precum cookies sau profilare și prelucrare automată a datelor, în conformitate cu prevederile Directivei (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") și Regulamentului (UE) 2016/679 ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea, vă rugăm să citiți și să înțelegeți Politica de confidențialitate și Politica de cookie-uri.

Setări avansate
setări cookies